Ministerul Sănătăţii a demarat, Programul Naţional de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin.
- Toate femeile cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani, care nu au un diagnostic confirmat de cancer de col uterin, asimptomatice sau fără antecedente sugestive pentru patologia de cancer de col uterin, vor avea posibilitatea să efectueze testarea prin metoda frotiului cervico-vaginal Babeş –Papanicolau- Programul MS este gratuit şi se va desfăşura anual
- Până la sfârşitul acestui a, este estimată testarea unui număr de 200 000 de femei
Programul MS a fost elaborat în scopul prevenirii şi combaterii cancerului de col uterin şi are ca obiectiv principal reducerea incidenţei formelor invazive de boală şi a mortalităţii datorate acestora.
Prin implementarea unui astfel de program, autorităţile sanitare urmăresc, în primul rând, depistarea bolii în stadii cât mai precoce, vindecabile şi îndrumarea pacientelor cu leziuni precursoare sau incipiente pentru investigaţii suplimentare şi tratament de specialitate. De asemenea, se are în vedere creşterea gradului de informare a populaţiei, pentru adoptarea unui stil de viaţă sănătos şi utilizarea programelor de prevenţie.
Nu vor intra în program femeile care prezintă absenţa iatrogenă a colului uterin sau histerectomie totală pentru afecţiuni benigne şi femeile cărora li s-a stabilit deja diagnosticul de cancer de col uterin.
De asemenea, testarea se va opri şi la femeile care au împlinit vârsta de 64 de ani, dacă la ultimele 3 examene citologice Babeş-Papanicolau au avut rezultate normale.
Programul de testare gratuită a femeilor va fi coordonat de două unităţi naţionale de management, organizate la nivelul Institutelor Oncologice "Prof. dr. Alexandru Trestioreanu" din Bucureşti şi "Prof. dr. I. Chiricuţă" din Cluj Napoca şi de încă 41 unităţi de management judeţene, aflate în subordinea celor două unităţi naţionale.
În cadrul programului au fost selectate, până în prezent, un număr de 2531 cabinete medicale de asistenţă primară şi alte 351 cabinete de specialitate de obstetrică ginecologie de la nivelul ţării, perioada de contractare fiind în plină desfăşurare.
Paşii urmaţi de pacientă pentru realizarea testului sunt foarte simpli:
o pacienta se prezintă la cabinetul medicului de familie pentru a primi consiliere cu privire la prevenţia bolii. Tot aici se va stabili şi dacă se poate încadra în program;
o medicul de familie va informa pacienta şi o va trimite către un cabinet medical de specialitate obstetrică-ginecologie pentru consultaţie medicală de specialitate obstetrică-ginecologie, recoltare şi fixare a materialului celular cervico-vaginal;
o materialul va fi trimis către laboratoarele de analize, rezultatul testului fiind transmis înapoi la cabinetul medicului de familie pentru a fi prezentat pacientei.
Pentru serviciile realizate în cadrul acestui program, cabinetele medicale de familie, cele de specialitate obstetrică-ginecologie vor încheia contracte suplimentare cu casele de asigurări de sănătate.
În acest an, Programul de screening are un buget alocat de peste 54 milioane de lei, din fonduri proprii ale Ministerului Sănătăţii.
România salută Parteneriatul european privind lupta împotriva cancerului care se bucură, până în acest moment, de susţinerea a peste 300 de organisme de combatere a cancerului, bolnavi şi persoane care au supravieţuit maladiei, profesionişti în domeniul sănătăţii, cercetători, reprezentanţi ai autorităţilor sanitare şi miniştri ai Sănătăţii.
Ţara noastră se alătură celorlalte state membre în lupta împotriva cancerului, furnizând un cadru pentru identificarea şi schimbul de informaţii, precum şi capacităţi şi expertiză în domeniul prevenirii şi al luptei împotriva cancerului. Parteneriatul vizează să reunească un număr mare de actori, inclusiv organizaţii non-guvernamentale, cercetători, grupuri de pacienţi, întreprinderi şi autorităţi naţionale din toate ţările Uniunii, în cadrul unui efort colectiv şi al unui angajament comun de luptă împotriva cancerului. Acest parteneriat va permite evitarea acţiunilor izolate şi repetarea inutilă a eforturilor, pentru o mai bună folosire a resurselor limitate ale Uniunii.
