Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără a declarat că în această şedinţă de guvern s-a aprobat o hotărâre de guvern privind aprobarea cuantumului de plăţi naţionale directe complementare pentru sectorul zootehnic, la specia bovine pentru anul 2010. Este vorba de o sumă de 569,14 de milioane de lei care se duc spre aproximativ 225 de mii de crescători cu un efectiv de aproape 1,4 milioane de animale, ceea ce înseamnă aproximativ 410 lei pe cap de animal, pe cap de bovină. Este vorba de un stimulent deosebit de important pentru sectorul respectiv. Plata va începe imediat după publicarea acestei hotărâri de guvern, având în vedere relaţionarea cu sistemul bancar, care poate să acorde în avans aceşti bani, în baza adeverinţei de la APIA şi a certificării de către Ministerul Agriculturii. Aş vrea să spun că această hotărâre de guvern se adaugă actului normativ care a fost aprobat în urmă cu trei săptămâni pentru ovine, unde s-a acordat o sumă de circa 610 milioane de lei, ceea ce înseamnă un echivalent de 10 euro pe cap de oaie, pentru un efectiv de 6,78 milioane de capete de ovine din ţară, însemnând un total de aproximativ 1,2 miliarde de lei. Aceşti bani se adaugă la ceea ce s-a cheltuit în semestrul II ca sprijin pentru producătorii agricoli de circa 1,811 miliarde de lei cu o repartiţie, pe care dumneavoastră o cunoaşteţi, dar aş vrea să vă spun că până la sfârşitul anului prin alte hotărâri de guvern cu care o să venim săptămâna viitoare şi cu tot ceea ce s-a achitat în 2010, agricultorii din România au beneficiat sau beneficiază de un sprijin de circa 2 miliarde de euro. Eu trebuie să mulţumesc modului cum Ministerul de Finanţe şi întregul Guvern a înţeles această necesitate de sprijinire a agricultorilor pentru că am dorit să punem bazele dezvoltării producţiei agricole în România pentru anul 2011. Aceste obiective sunt creionate şi pentru bugetele din anii 2012, 2013. Tot ceea ce am spus, aici, sunt fonduri alocate din bugetul naţional şi se adaugă, desigur la sprijinul care vine din partea Uniunii Europene.
    Reporter: În şedinţa de astăzi s-a pus problema poziţiei României faţă de politica agricolă a Uniunii ?
    Valeriu Tabără: Da. Eu cer un mandat pentru exprimarea poziţiei României la Consiliul de miniştrii din 13 decembrie. Probabil că nu se va aproba în totalitate, în această şedinţă de guvern, politica agricolă, adică schema pe care v-am prezentato şi ieri, probabil în etapa următoare. Nu sunt nici un fel de probleme legate de ceea ce cunoaşteţi şi avem afişat pe site-ul ministerului.
    Reporter: Se apropie sărbătorile domnule ministru, să ne aşteptăm la scumpirea alimentelor ?
    Valeriu Tabără: Vreau să vă spun că până la sărbători vrem să plătim agricultorilor cele cuvenite din aceste sume pe care le avem la dispoziţie. Întrebaţi pe cei care vând şi cumpără.
        Eu abia aştept să ajung la Timişoara şi să cumpăr pentru sărbători ceea ce trebuie.
    Reporter: Deci nu cresc preţurile
    Valeriu Tabără: Nu se văd când mă duc în piaţă.
        Vă mulţumesc.

    Gheorghe Ialomiţianu, ministru de finanţe a declarat că este vorba despre modificarea Codului Fiscal, în primă lectură, şi anume despre introducerea contribuţiilor sociale în Codul Fiscal. Prin aceste modificări, se realizează un lucru foarte important: se simplifică procedura de stabilire şi declarare a contribuţiilor sociale. Concret, se va stabili foarte precis baza de calcul pentru contribuţii, iar declararea se face printr-o singură declaraţie fiscală, fie electronică, fie persoanele se pot deplasa dar la o singură instituţie, la Fisc. Prima declaraţie unică se va depune în 25 februarie, pentru că pentru luna ianuarie declaraţiile se depun până în 25 februarie, ANAF-ul având obligaţia să facă atât instruirea personalului din teritoriu, cât şi întâlniri cu persoanele care trebuie să depună aceste declaraţii, mă refer la contribuabili. Dacă aveţi întrebări pe această temă.
    Reporter: Aveţi de gând ca, în 2011, să scutiţi de la impozit câştigurile din cazinouri?
    Gheorghe Ialomiţianu: Nu. Rămâne impozitul pe câştig, avem în vedere introducerea unei taxe de intrare în cazino.

    Părinţii pot alege între două pachete de măsuri privind durata concediului şi cuantumul indemnizaţiei acordate pentru creşterea şi îngrijirea copilului, a declarat primul-ministru în cadrul unui briefing de presă organizat la Palatul Victoria.
    Astfel, primul pachet de măsuri prevede un cuantum al indemnizaţiei cuprins între 600 şi 3400 de lei, reprezentând 75% din media veniturilor salariale nete pe ultimele 12 luni, pentru o perioadă de concediu de 1 an. După expirarea anului în care părintele beneficiază de acest tip de concediu, se poate acorda concediu fără plată în intervalul de până la 24 de luni de la naşterea copilului. De asemenea, statul va acorda părintelui o primă de reîntoarcere la muncă, dacă acest lucru are loc înainte de expirarea primelor 12 luni de concediu. Prima este în valoare de 500 de lei şi se acordă lunar, pe perioada cuprinsă între momentul reîntoarcerii la muncă şi împlinirea a 2 ani de la naşterea copilului.
    Cel de-al doilea pachet de măsuri se referă la acordarea unui concediu de 2 ani, cu o indemnizaţie reprezentând 75% din media veniturilor salariale nete pe ultimele 12 luni, care nu poate fi mai mică de 600 şi nici mai mare de 1200 lei lunar. În această situaţie, prima de reîntoarcere la muncă nu se acordă.
În cazul copiilor cu dizabilităţi, concediul părinţiilor care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate prevăzute de lege se acordă pentru o perioadă de 3 ani, iar indemnizaţia aferentă, în cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni, va fi cuprinsă între 600 lei şi 3.400 lei. Totodată, acordarea primei de reîntoarcere la muncă se realizează oricând, până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani.
Părinţii copiilor născuţi până la data de 31 decembrie 2010, inclusiv, vor beneficia de prevederile legislaţiei de până în prezent privind cuantumul indemnizaţiei şi durata concediului maternal.
    "Subliniez faptul că părinţii pot alege doar un pachet opţional şi nu pot avea beneficii din ambele pachete puse la dispoziţie. Cu alte cuvinte, fiecare familie care urmează să aibă un copil începând cu anul 2011 va alege de la început pe ce variantă merge. Optează pentru un an de zile concediu, şi atunci valoarea indemnizaţiei va fi între 600 şi 3400 de lei, cu posibilitatea unei prime de reîntoarcere de 500 de lei, sau optează pentru doi ani de zile, dar în acele condiţii valoarea indemnizaţiei este cuprinsă între 600 şi 1200 de lei", a precizat şeful Executivului.
    Potrivit estimărilor ministerelelor Muncii şi Finanţelor, economiile realizate prin aplicarea acestor modificări sunt de 100 de milioane de lei în 2011 şi aproximativ 500 de milioane de lei în 2012.
    Atât premierul Emil Boc, cât şi ministrul muncii, Ioan Botiş, au subliniat efortul pe care îl face statul român pentru sprijinirea natalităţii, în situaţie de criză economică, în condiţiile în care 12 state membre ale Uniunii Europene nu acordă nici un fel de indemnizaţie pentru creşterea şi îngrijirea copilului.
    Totodată, ministrul muncii a adăugat că vor exista măsuri suplimentare de sprijinire a părinţilor care se întorc anticipat din concediul maternal, respectiv construirea de creşe şi adoptarea Legii bonelor de către Parlament, o lege care "va schimba radical conceptul de bonă în România".

    Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) a iniţiat un program de construire de creşe la nivel naţional, a anunţat ministrul de resort, Elena Udrea, la finalul şedinţei de guvern de astăzi.
    Este vorba despre un program tip, realizat modular, cu standarde de cost stabilite. Un modul reprezentă spaţiul construit pentru un număr de 20 copii, iar preţul de referinţă pentru realizarea acestuia va fi de aproximativ 100.000 euro, fără TVA.
    Fondurile necesare vor fi alocate din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii. "Unul din cele patru subprograme se referea la construirea de grădiniţe în mediul rural. Există la Ministerul Educaţiei şi Cercetării un program (...) care se referă la construirea de grădiniţe în mediul rural. Constatând că suntem într-o criză mai mare de creşe, în momentul acesta, decât de grădiniţe în mediul rural, noi am iniţiat programul de creşă lăsând Ministerului Educaţiei să-şi continue programul de grădiniţe", a explicat ministrul dezvoltării.
    "Suntem pregătiţi să construim, în anul 2011, 400 de creşe" a mai declarat ministrul Elena Udrea, arătând că autorităţile locale vor trebui să pună la dispoziţia MDRT terenurile pe care vor urma să se ridice imobilele cu această destinaţie.
    Totodată, până la 15 ianuarie 2011, reprezentanţii administraţiei publice locale vor informa Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului cu privire la numărul de locuri necesare în creşe, astfel încât MDTR să poată centraliza informaţiile şi calcula câte creşe vor trebui construite la nivel naţional.

    Primul-ministru Emil Boc a avut astăzi, la Palatul Victoria, o întrevedere cu reprezentanţii Ford Motor, pentru a discuta despre investiţia de la Craiova.

    Primul-ministru Emil Boc a fost informat de către reprezentanţii companiei americane în privinţa celor mai recente evoluţii în dezvoltarea Uzinei Ford de la Craiova.

    Preşedintele PSD, Victor Ponta, a avut marţi, 7 decembrie 2010, la Palatul Parlamentului, o întrevedere cu lideri ai confederaţiilor sindicale. În urma discuţiilor avute cu sindicaliştii, conducerea PSD a decis depunerea unei moţiuni de cenzură, având la bază dezacordul pe fond cu proiectul propus de guvern, proiect ce vizează permanentizarea scăderii salariilor din sectorul bugetar cu 25%.
    În cazul în care moţiunea de cenzură pe care o vom depune nu va trece de votul plenului Parlamentului, decizia PSD este de a ataca Legea salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice la Curtea Constituţională, pentru că, în mod evident, scăderea definitivă a salariilor bugetarilor cu 25% nu este o măsură constituţională.
    De asemenea, parlamentarii PSD nu vor depune amendamente la Legea salarizării unitare. Legea salarizării unitare va fi abrogată în momentul în care PSD va ajunge la guvernare, urmând ca salariile să revină la cuantumurile anterioare tăierilor guvernului Boc.

    Valerian Vreme, Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, a participat vineri, 3 decembrie, 2010, la reuniunea Consiliului Transporturi, Telecomunicaţii şi Energie al Uniunii Europene (componenta telecomunicaţii), eveniment care a avut loc la Bruxelles.
În cadrul reuniunii s-au abordat următoarele teme:

1.     Propunerea de decizie privind instituirea primului program pentru politica în domeniul spectrului de frecvenţe radio (RSPP) – promovează gestionarea eficientă a spectrului de frecvenţe radio propunând ca până în 2013 statele membre să asigure disponibilitatea unui spectru suficient de frecvențe pentru banda largă pe suport radio;
2.     Propunerea de regulament privind durata Agenţiei Europene pentru securitatea reţelelor şi a informaţiei (ENISA) / Propunerea de regulament privind modernizarea ENISA – urmăreşte, pe de o parte, consolidarea cooperării între statele membre, autorităţile cu responsabilităţi în domeniul securităţii ICT şi mediul de afaceri şi, pe de altă parte, creşterea încrederii cetăţenilor europeni şi mediului de afaceri în reţelele informatice. Propunerea nu va putea fi adoptată într-o perioadă de timp suficientă pentru a nu perturba activitatea ENISA. Prin urmare, Comisia a propus un al doilea regulament, prin care urmăreşte doar prelungirea mandatului ENISA cu 18 luni, pentru a nu se pune în pericol continuitatea activităţii sale;
3.     Concluziile Consiliului privind strategia europeană de broadband – au fost publicate în contextul priorităţilor stabilite în Agenda Digitală şi Strategia UE 2020, mai exact: asigurarea unui procent de acoperire de 100% cu reţele broadband, până în 2013; asigurarea accesului tuturor europenilor, până în 2020, la viteze de internet de peste 30 Mbps; asigurarea utilizării internetului de foarte mare viteză, de peste 100 Mbps, de către 50% dintre gospodăriile europene, până în 2020;
4.     Proiectul de concluzii ale Consiliului privind interacţiunea dintre Agenda Digitală pentru Europa şi Iniţiativa Uniunea Inovării – evidenţiază faptul că cele două iniţiative au o importanţă crucială în îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020, deoarece prezintă o abordare strategică, care reuneşte reprezentanţii la toate nivelurile de decizie.

    Intervenţia ministrului Valerian Vreme a subliniat că România sprijină demersurile UE cu privire la îmbunătăţirea coordonării, a flexibilităţii şi a disponibilităţii spectrului radio pentru comunicaţii wireless în bandă largă şi pentru alte politici specifice.
    „Eficientizarea gestionării spectrului de frecvenţe radio reprezintă o componentă importantă în atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 şi ale Agendei digitale pentru Europa, mai ales în ceea ce priveşte redresarea economică, competitivitatea şi productivitatea pe piaţa internă şi creşterea ofertei de locuri de muncă de calitate. În România, tehnologia broadband fără fir se află în continuă evoluţie, depăşind telefonia fixă în ceea ce priveşte rata de penetrare a populaţiei şi din acest motiv spectrul radio trebuie administrat eficient şi raţional, cu asigurarea satisfacerii interesului public, social şi de apărare a ţării”, a declarat ministrul Valerian Vreme.
    Îndeplinirea obiectivului strategiei Europa 2020 de creştere a investiţiilor în domeniul cercetării si dezvoltării până la 3 % din PIB ar putea duce la crearea a 3,7 milioane de locuri de muncă si la o creştere a PIB-ului anual de până la 795 miliarde € până în 2025.
 
    ”O Agendă Digitală pentru Europa” este prima iniţiativă-fanion din cadrul strategiei „Europa 2020”, menită să contribuie semnificativ la creşterea economică a Uniunii Europene şi să propage beneficiile erei  digitale în întreaga societate.
    Europa 2020 este strategia lansată în martie, 2010, de către Comisia Europeană, cu scopul ieşirii din criză şi pregătirii economiei Uniunii Europene pentru deceniul următor.
    ENISA este un corp de expertiză creat în 2004 de Uniunea Europeană, pentru a răspunde și mai ales a preveni problemele privind securitatea informatică.
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) este instituţia care are rolul de a realiza politica Guvernului în sectoarele comunicaţiilor electronice şi audiovizuale, serviciilor poştale, tehnologiei informaţiei şi în domeniul serviciilor societăţii informaţionale şi ale societăţii bazate pe cunoaştere din România.

    

Teodor Baconschi, ministrul Afacerilor Externe, a avut astăzi la Bucureşti, convorbiri cu ministrul Afacerilor Externe al Republicii Arabe Egipt, Ahmed Aboul Gheit.

    Vizita oficialului egiptean la Bucureşti are loc şi în contextul marcării a 105 ani de relaţii diplomatice bilaterale. Şeful diplomaţiei române a subliniat consistenţa dialogului politic bilateral pe care România îl are cu Egiptul, precum şi cooperarea economică substanţială de până în prezent, Egiptul fiind unul din cei mai importanţi parteneri comerciali ai României din Orientul Mijlociu, cu schimburi anuale de peste 300 milioane dolari. În legătură cu acest ultim aspect, ministrul Teodor Baconschi a declarat că: „Am dori să ajungem la cel puţin jumătate de miliard de dolari schimburi anuale”.

    Şeful diplomaţiei române a subliniat că România încurajează intrarea investitorilor români pe piaţa egipteană, şi că, de asemenea, România aşteaptă investitori egipteni în varii domenii de pe piaţa românească, precum energia, agricultura, turismul şi infrastructura.

    La rândul său, ministrul egiptean de externe a evocat importanţa aniversării a 105 ani de relaţii bilaterale dinamice. „Relaţiile noastre au fost, dintotdeauna, deosebit de cordiale. Avem o veche cooperare într-o serie de domenii, cum ar fi la nivel politic, economic şi în domeniul securităţii. România este astăzi un stat membru al UE, iar Egiptul menţine relaţii apropiate şi foarte bune cu Uniunea Europeană şi cu statele membre”, a subliniat şeful diplomaţiei egiptene.

    „Dorim o intensificare a relaţiilor economice bilaterale, iar potenţial există în ambele sensuri: atât pentru investitorii egipteni în România, cât şi pentru investitorii români în Egipt. Avem încredere că volumul total al schimburilor comerciale poate fi dublat în viitorul apropiat”, a arătat ministrul egiptean al Afacerilor Externe.

    Cei doi miniştri ai Afacerilor Externe au discutat, în cadrul convorbirilor, despre situaţia regională şi internaţională şi despre cooperarea Egiptului cu Uniunea Europeană. Au fost abordate şi alte subiecte precum: situaţia din Orientul Mijlociu şi Golf, dosarul nuclear iranian, evoluţiile din Irak, situaţia din Sudan şi relaţiile UE-Africa, precum şi cooperarea la Marea Neagră

    Ministrul Teodor Baconschi şi omologul său egiptean au semnat, la finalul convorbirilor, Programului Executiv al Acordului de Cooperare între România şi R. A. Egipt în domeniile educaţiei, ştiinţei şi culturii, pentru anii 2010-2013.

Informaţii suplimentare

    Vizita la Bucureşti a şeful diplomaţiei egiptene, Ahmed Aboul Gheit, reprezintă prima etapă a unui turneu regional care include Ucraina, Republica Ungaria şi Republica Bulgaria. 

Teodor Baconschi, Ministrul român al Afacerilor Externe

    Aş dori să îi urez bun-venit ministrului egiptean al afacerilor externe, domnul Ahmed Aboul Gheit, care ne vizitează şi pentru a celebra 105 ani de relaţii diplomatice foarte bune între ţările noastre. Avem un dialog politic bilateral susţinut; Egiptul, în 2009, a fost primul nostru partener comercial în regiune, cu schimburi anuale de 310 milioane de dolari. Am dori să ajungem la cel puţin jumătate de miliard de dolari schimburi anuale. Recenta reuniune la Cairo a Comisiei mixte, care a analizat oportunităţile economice dintre cele două ţări, ne încurajează în acest sens.

    Putem să încurajăm investitorii români să intre pe piaţa egipteană, unde energia şi mâna de lucru sunt mai ieftine decât pe piaţa europeană. De asemenea, aşteptăm investitori egipteni în varii domenii de pe piaţa românească, precum energia, agricultura, turismul şi infrastructura.

    Avem numai cuvinte de apreciere pentru Egipt, care este un stat bine aşezat pe 5.000 de ani de civilizaţie şi un actor cheie în Orientul Mijlociu, astfel că suntem convinşi că prin cooperarea româno-egipteană vom continua să fructificăm atât potenţialul bilateral, cât şi procesul de Pace din Orientul Mijlociu.

    Domnule ministru, bine aţi venit, şi vă mulţumesc pentru invitaţia de a vizita Egiptul!

Ahmed Aboul Gheit, ministrul egiptean al Afacerilor Externe:

    Vă mulţumesc foarte mult. Mă bucur foarte mult să vizitez Bucureştiul. Este, de fapt, cea de-a patra vizită a mea în acest oraş şi sigur că scopul principal al vizitei mele se leagă de aniversarea a 105 ani de relaţii diplomatice. Relaţiile noastre au fost întotdeauna cordiale,  atât din punct de vedere economic, politic cât şi din punct de vedere al securităţii.

    România este membră a Uniunii Europene. Ne dorim şi avem relaţii bune şi cu celelalte ţări membre ale Uniunii Europene. Am discutat astăzi despre relaţiile noastre economice. Dorim să avem mai multe investiţii în România şi mai multe investiţii româneşti în Egipt. Avem încredere că volumul total al schimburilor comerciale poate fi, practic, dublat în viitorul apropiat. Românii pot să fie siguri că au în Egipt un partener de încredere, care îi cunoaşte bine şi care este dornic de cooperare.

    Pe parcursul zilei, vom mai avea astăzi discuţii de ordin politic, cu privire la regiunea noastră şi viitorul relaţiei sale cu Europa, vom discuta relaţiile şi situaţia din Orientul Mijlociu, pacea, sperata şi dorita pace dintre israelieni şi palestinieni, precum si chestiunea armelor nucleare şi Sudanul.

    Sunt sigur că pe parcursul întregii zile vom avea discuţii foarte constructive. Vă mulţumesc foarte mult.

    Luni, 6 decembrie a.c., preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României, Titus Corlăţean, l-a primit pe Ambasadorul Statelor Unite la
Bucureşti, E.S. Mark Gitenstein.
    Întrevederea face parte din seria contactelor periodice ale Comisiei pentru politică externă a Senatului României cu ambasadorii acreditaţi la Bucureşti. Întâlnirea a permis realizarea unui schimb de vederi şi o evaluare a stadiului actual al parteneriatului strategic dintre România şi Statele Unite şi respectiv al diferitelor proiecte de cooperare bilaterală, insistându-se asupra oportunității unei prezenţe economice americane mai consistente în Romania începând cu 2011.
    Au fost trecute în revistă ultimele evoluţii politice din cele două state, inclusiv cele legate de rezultatele alegerilor pentru Congresul SUA din luna noiembrie a.c.. În acest context, Titus Corlăţean a subliniat importanţa deosebită acordată procedurii de ratificare în legislativului american a Tratatului ruso-american START de reducere a armelor strategice, a cărei finalizare în cursul actualului mandat al Senatului american ar putea contribui în mod pozitiv la climatul de securitate internaţională.
    Cei doi oficiali au analizat evoluţiile electorale şi post-electorale din Republica Moldova şi au identificat existenţa aceloraşi elemente de interes pentru continuarea
traseului european al Republicii Moldova, de apropiere de UE, şi a proiectelor de dezvoltare economică şi investiţii, promovate în cursul ultimului an de guvernul Alianţei pentru Integrare Europeană de la Chișinău, cu sprijinul partenerilor europeni şi americani.
    Totodată, a avut loc o informare reciprocă pe tema evoluţiilor pozitive legate de negocierile în curs privind scutul antirachetă ale cărui componente ar urma să fie
instalate inclusiv în România.
    Titus Corlăţean a abordat chestiunea liberalizării regimului de vize pentru cetăţenii români care se deplasează în Statele Unite. A subliniat faptul că, din punct
de vedere politic şi juridic, apare ca necesară reevaluarea, în centrele de decizie de la Washington, a tratamentului aplicat cetățenilor români şi României, similar cu cel în vigoare în raporturile cu majoritatea statelor membre ale UE.
    În acest context, preşedintele Comisiei pentru politică externă a confirmat invitaţia adresată unor membri ai Senatului / Congresului Statelor Unite de a efectua
o vizită oficială în România. Invitaţia a fost lansată în luna mai a acestui an, cu prilejul vizitei preşedintelui Comisiei pentru politică externă la Washington.
    Ambasada SUA în România va susține realizarea contactelor oficiale menționate în cursul anului 2011 la București.

    Teodor Baconschi, ministrul afacerilor externe, îl primeşte, astăzi, 6 decembrie 2010, pe ministrul afacerilor externe din Republica Arabă Egipt.

    Şeful diplomaţiei egiptene, Ahmet Aboul Gheit, soseşte la Bucureşti în prima etapă a unui turneu regional care include Ucraina, Republica Ungaria şi Republica Bulgaria.  Ministrul egiptean de externe va avea convorbiri cu omologul român, urmând să fie primit de conducerea Senatului şi Camerei Deputaţilor şi să aibă o întrevedere cu ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri, Ion Ariton. Ministrul egiptean de externe va avea, de asemenea, o întrevedere cu viceprim-ministrul Guvernului României, Markó Béla.

    În cadrul convorbirilor oficiale pe care cei doi miniştri ai afacerilor externe le vor avea la Bucureşti vor fi abordate chestiunile cooperării bilaterale, precum şi subiecte legate de situaţia regională şi internaţională şi de cooperarea Egiptului cu Uniunea Europeană. Cei doi miniştri vor semna Programului Executiv al Acordului de Cooperare între România şi R. A. Egipt în domeniile educaţiei, ştiinţei şi culturii, pentru anii 2010-2013.

    Vizita ministrului de externe egiptean este realizată în contextului aniversării a 105 ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice bilaterale.