Acum ai o noua ocazie sa-ti faci bani de buzunar si in acelasi timp sa faci un bine unui prieten! 
    Recomanda-i unui prieten Studentocardul,cel mai tare card pentru studenti, trimite-l aici sa aplice pentru un card iar noi te rasplatim cu 25 lei, garantat!* 
   
*Poti sa recomanzi maximum 1 persoana
Perioada campaniei 17 ianuarie -11 martie 2011.

Studentocardul, cel mai tare card pentru studenti.

Avantaje:

•     0 Lei comision de retragere a banilor
•     0 Lei comision de interogare a soldului la bancomatele Raiffeisen Bank.
•     0 Lei cost de achizitie si 0 lei taxa lunara de administrare.
•     0 Lei abonament lunar la serviciul de internet banking, Raiffeisen Online, cu acces non-stop la banii din contul tau.
•     Primesti bani rapid, direct pe Studentocard, de la parinti sau rude.
•     Poti folosi Studentocardul si in strainatate.
•     Afli imediat, pe telefonul mobil, prin serviciul SmartTel, daca se face o tranzactie din/in contul tau.
•     Poti alege din 3 designuri diferite de card, unul mai cool decat celalalt.
•     Ai la dispozitie o retea extinsa: peste 550 de agentii si 1.000 de bancomate Raiffeisen Bank in toata tara.

    Oferta este exclusiva pentru studenti si nu te costa nimic. Ai acces la pachetul special pentru studenti doar prin intermediul Studentocardului. Profita si tu de aceasta oferta!

Cine poate aplica pentru Studentocard?
    Orice student sau masterand, cu varsta cuprinsa intre 18-26 de ani, ce frecventeaza cursurile unei facultati de stat sau particulare din Romania acreditata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, in orice forma de invatamant.

Cum poti sa iti iei si tu un Studentocard?
    Poti veni in orice agentie Raiffeisen Bank sa completezi cererea pentru Studentocard. Nu uita sa ai la tine buletinul si un document care sa dovedeasca ca esti student sau masterand, eliberat de facultate si vizat la zi (carnet de student, legitimatie sau adeverinta – oricare din ele).

    De ce sa iti platesti taxele si impozitele folosind cardul Raiffeisen Bank Visa?

• E mai comod si mai rapid
  Platesti direct la ghiseul primariei fara drumuri in plus si timp pierdut la bancomate
• Profiti de comisionul de 0%
  Eviti posibilele taxe la retragerea de numerar la bancomat
• Ai siguranta si protectie
  Esti singurul care poate autoriza tranzactia cu ajutorul codului tau PIN sau a semnaturii. 
  In cazul pierderii sau furtului cardului tau Raiffeisen Bank VISA il poti bloca instant sunand la nr gratuit de call center.

     Unde poti plati taxele si impozitele?
     Din ce in ce mai multe primarii accepta plati cu cardul la ghiseu sau pe internet.
     Lista completa a primariilor se poate consulta gratuit pe www.visa.ro.

    La întâlnirea de astăzi (10.11.2011) de la Tg-Jiu a fost luată în discuţie şi soarta mineritului mehedinţean. Termocentrala de la Drobeta Turnu-Severin (Sucursala Romag Termo din cadrul RAAN) scapă de punerea lacătului pe poartă, dar va funcţiona la o capacitate mai redusă.
    Marin Condescu a declarta presei după finalizarea întrevederii că: “Am găsit soluţii, iar ca să vă exemplific vă spun că, de exemplu, termocentrala din Severin nu se închide în 2013, ci va funcţiona cu două cazane”. De asemenea nici ortacii din Mehedinţi şi Vâlcea nu vor fi disponibilizaţi. Protocolul semnat astăzi cu ministrul Ariton prevede că oamenii vor fi trimişi acasă dar vor fi plătiţi. Aşadar cei peste 1000 de salariaţi ce activează în Mehedinţi nu vor intra sub titulatura de şomeri.
    “Nu pleacă nimeni acasă, adică niciun miner nu va fi concediat. Am obţinut prin semnarea acestui protocol chiar mai mult decât am sperat: cei care vor alege să intre în concediu de aşteptare vor primi vreme de doi ani de zile 75% din salariu plus 25% spor de vechime. Adică, vor sta acasă, dar vor avea salariu. Nu pleacă niciun miner cu plăţi compensatorii. Negocierea este întotdeauna mai bună ca forma de protest. Greva nu este un scop, este o formă de luptă”, a spus Condescu.
     Din păcate, liderul sindical a uitat că în luna decembrie a anunţat că minerii şi energeticienii vor intra în grevă generală pe 10 ianuarie. “Eu nu am spus niciodată că vom intra în grevă generală. Încetarea voluntară a lucrului, aceasta a fost ceea ce s-a întâmplat astăzi (n.r. luni, 10.01.2011)”, a adăugat Marin Condescu.

    

Cuprins

1. 1 Agentiile bancare din Selgros
2. 2 Agentia Vergului / Grigorescu din incinta Cora
3. 3 Agentia Colentina 1 (din incinta Carrefour)
4. 4 Agentia Liberty Center
5. 5 Agentia Titan Mall 
6. 6 Agentia Vaslui Mall
7. 7 Agentia Era Iasi
8. 8 Agentia Armonia Arad
9. 9 Agentia Bartolomeu
10. 10 Agentia AFI Cotroceni

Unitatile Raiffeisen Bank vor fi inchise in zilele de 25 si 26 decembrie 2010 si 1 si 2 ianuarie 2011, iar in zilele de 24 si 31 decembrie 2010 programul va fi intre orele 9:00-14:00. 
    Acest program se va respecta si in ceea ce priveste serviciul Raiffeisen Direct (call-center). 
    Exceptie fac unitatile Raiffeisen Bank din hypermarket-uri si mall-uri, care vor lucra după următorul program:

Agentiile bancare din Selgros

    24 dec, 31 dec 2010       8:00 - 16:00
    26 dec 2010; 2 ian 2011  9:00 - 19:00
    25 dec 2010; 1 Ian 2011  INCHIS
    08 ian 2011 (inventar)      8:00 - 16:00

Agentia Vergului / Grigorescu din incinta Cora

    24 dec, 31 dec 2010         9 :00 - 16 :00
    26 Dec 2010, 2 Ian 2011  11:00 - 15 :00
    25 dec 2010; 1 Ian 2011   INCHIS

Agentia Colentina 1 (din incinta Carrefour)

    24-Dec-10                      9:00 - 18:00
    26 Dec 2010, 2 ian 2011 10 :00 - 20:00
    31-Dec-2010                   9:00 - 16 :00
    25 dec 2010; 1 Ian 2011   INCHIS

Agentia Liberty Center

    24-Dec-10                             10:00 - 16:00
    31-Dec-10                             10:00 - 16:00
    25,26 dec 2010; 1,2 ian 2011;  INCHIS

Agentia Titan Mall 

    24 dec, 31 dec 2010           10:00 - 16:00 
    25,26 dec 2010; 1,2 Ian 2011;     INCHIS

Agentia Vaslui Mall

    24-Dec-10                                      10:00 - 16:00
    31.12.2010                                     10:00 - 14:00
    25, 26 dec 2010, 01si 02 ian 2011     INCHIS

Agentia Era Iasi

    24 ,26 Decembrie, 31 Decembrie    10:00 - 16:00
    25 dec 2010; 1,2 Ian 2011              INCHIS

Agentia Armonia Arad

    24 Decembrie , 31 Decembrie      10:30 - 17:00
    26 Decembrie, 2 Ianuarie             10:00 - 16:00
    25 dec 2010; 01 Ianuarie 2011      INCHIS

Agentia Bartolomeu

24, 31 Decembrie 2010                     10:00 - 16:00
25 ,26 dec 2010; 01, 02 Ian 2011       INCHIS

Agentia AFI Cotroceni

24, 31 Dec 2010                    10:00 - 18:00
25 dec 2010; 01 Ian 2011        INCHIS
26 Dec 2010, 2 Ian 2011        10:00 - 18:00


Raiffeisen Direct: 0800 802 02 02
     Luni - Vineri: 8:00 - 22:00; Sambata: 9:00 - 17:30.
     Numar apelabil gratuit, fara prefix, din intreaga tara, din reteaua Romtelecom.

004 021 306 3002
     Luni - vineri: 8:00 - 22:00; sambata: 9:00 - 17:30.
     Numar cu tarif normal, apelabil din orice retea, din tara si din strainatate.     

    Societatea nationala de gaze naturale Romgaz SA a atribuit un contract de prestări servicii de copiere, scanare şi imprimare, în valoare de 1.800.000,00 lei fără TVA singurului ofertant S.C. Anvico S.A., conform anunţului numărul 2010/S 237-361596 din Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. S237 din 7 decembrie 2010.

Cuprins

1. 1 Octombrie 2010 comparativ cu septembrie 2010
2. 2 Octombrie 2010 comparativ cu octombrie 2009
3. 3 Precizări metodologice

    În luna octombrie 2010, câştigul salarial mediu nominal brut şi net nu s-a modificat faţă de luna precedentă, menţinându-se la aceleaşi valori (1846 lei, respectiv 1340 lei).
    Nivelurile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţile de intermedieri financiare (3276 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (796 lei).
    Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum Indicele câştigului salarial real pentru luna octombrie 2010 faţă de luna precedentă, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 99,5%.
    Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 112,1%, cu 0,6 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna septembrie 2010.
    În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea celui de al 13-lea salariu şi a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.

Octombrie 2010 comparativ cu septembrie 2010

    În luna octombrie 2010, câştigul salarial mediu net realizat în diferite activităţi ale economiei naţionale a înregistrat, faţă de luna precedentă, în aproape egală măsură creşteri, în unele, şi, respectiv, scăderi în altele.
    Creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în sectorul economic, ca urmare a acordării de premii ocazionale (inclusiv prime de vacanţă), plăţii sumelor din alte fonduri (inclusiv tichete de masă), dar şi realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte), a revenirilor din concedii fără plată ori din şomaj tehnic, a disponibilizărilor de personal cu salarii mici, după cum urmează:

• cu 28,5% în extracţia minereurilor metalifere;
• între 3% şi 6% în activităţi auxiliare intermedierilor financiare (inclusiv activităţi de asigurare şi fonduri de pensii), fabricarea produselor textile, industria metalurgică;
• între 2% şi 3% în transporturi pe apă, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune (inclusiv înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ; activităţi de difuzare si transmitere de programe), prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei;fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor).

    Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost cauzate de acordarea în luna septembrie a primelor ocazionale (inclusiv prime de vacanţă şi prime pentru „ziua petrolistului”), plăţii concediilor de odihnă din fondul de salarii, plăţii sumelor din alte fonduri (inclusiv tichete de masă). De asemenea, în unele activităţi economice scăderea nivelului câştigului salarial mediu net din luna octombrie a fost cauzată de nerealizările de producţie ori încasărilor mai mici (funcţie de contracte), de intrarea în şomaj tehnic şi de dificultăţile financiare din sectorul economic.
    Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net, din sectorul economic, s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 34,3% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, respectiv cu 20,3% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului;
• între 7% şi 12% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), activităţi de servicii anexe extracţiei;
• între 4% şi 6% în telecomunicaţii, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), fabricarea băuturilor.

    În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă, după cum urmează:

• administraţie publică (11,3%) - ca urmare a acordării, în unele instituţii publice, de premii ocazionale (inclusiv prime de vacanţă), plăţii sumelor din alte fonduri (inclusiv pentru perioade anterioare), dar şi ca efect al disponibilizării personalui cu salarii mici;
• învăţământ (3,9%) - ca urmare a plăţii cu ora a cadrelor didactice (inclusiv a celor lucrate peste normă), pentru cumulul de funcţii al acestora, respectiv ca efect al disponibilizării personalului suplinitor care realiza câştiguri salariale mici;
• sănătate şi asistenţă socială (2,1%) - ca urmare a acordării de prime ocazionale, plăţii orelor suplimentar lucrate, dar şi ca efect al disponibilizării personalului cu salarii mici.

    Faţă de luna iunie 2010 (lună ce a precedat aplicarea prevederilor Legii nr.118/20103), câştigul salarial mediu net din luna octombrie a scăzut în sectorul bugetar cu 20,6% în învăţământ, cu 19,1% în administraţia publică, respectiv cu 18,4% în sănătate şi asistenţă socială.

Octombrie 2010 comparativ cu octombrie 2009

    Comparativ cu luna octombrie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a scăzut cu 2,5%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 90,4%.

Precizări metodologice

1. Datele lunare privind câştigul salarial şi efectivul de salariaţi sunt obţinute printr-o cercetare statistică selectivă. Pentru dimensionarea eşantionului s-a luat în considerare obţinerea unor estimaţii ale principalelor caracteristici cercetate, care să fie afectate de erori în limita a +/-3% şi garantate cu o probabilitate de 95%. Începând cu luna ianuarie 2010 eşantionul cuprinde 25000 unităţi economico-sociale. Unităţile din sectorul bugetar sunt cuprinse exhaustiv în cercetare, excepţie făcând unităţile administraţiei publice locale pentru care datele la nivelul consiliilor locale comunale se culeg pe bază de eşantion reprezentativ la nivel de judeţ (cca. 770 de unităţi). Pentru sectorul economic, au fost incluse în cercetare unităţile cu 4 salariaţi şi peste, care reprezintă 92,73% din numărul total al salariaţilor din acest sector. Obiectivul cercetării statistice lunare asupra câştigurilor salariale îl constituie evaluarea tendinţelor pe termen scurt ale câştigurilor salariale medii lunare şi orare pe total economie şi sectoare de activitate.
2. Datele obţinute din cercetarea statistică lunară privind câştigurile salariale şi efectivul de salariaţi sunt agregate după activitatea omogenă a unităţilor; aceasta înseamnă că în activitatea de administraţie publică nu sunt cuprinse toate activităţile secundare desfăşurate în administraţia publică centrală şi locală, de tipul:
• - asistenţă socială,
• - activităţi culturale, sportive şi recreative,
• - peisagistică şi servicii pentru clădiri,
• - agricultură,
• - distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare,
• - construcţii,
• - transport şi depozitare,
• - producere şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat,
• - închiriere şi sub-închiriere a bunurilor imobiliare etc.
3. Informaţiile referitoare la „sectorul bugetar” trebuie utilizate cu atenţie, deoarece datele se referă la statisticile din activităţile economice (agregate după activitatea omogenă) conform CAEN Rev.2. de administraţie publică, învăţământ şi sănătate şi asistenţă socială (inclusiv sector privat pentru învăţământ - cca.3%, respectiv sănătate şi asistenţă socială - cca. 5%), exclusiv forţele armate şi personalul asimilat (MApN, SRI, MAI etc.).Aceste statistici nu ţin cont de forma de finanţare, scopul lor fiind cel de furnizare de informaţii pe activităţi economice conform CAEN Rev.2. Informaţiile corespunzătoare formei de finanţare sunt gestionate de Ministerul Finanţelor Publice, în conformitate cu prevederile OUG nr. 48/2005, cu completările şi modificările ulterioare.
4. Concepte şi definiţii
   

    Câştigul salarial nominal brut cuprinde salariile, respectiv drepturile în bani şi în natură cuvenite salariaţilor pentru munca efectiv prestată (inclusiv pentru timpul lucrat suplimentar) potrivit formei de salarizare aplicată, sporurile şi indemnizaţiile acordate ca procent din salariu sau în sume fixe, alte adaosuri la salarii potrivit legii, sumele plătite pentru timpul nelucrat (indemnizaţiile pentru concediile de odihnă şi studii, zile de sărbătoare şi alte zile libere, sumele plătite din fondul de salarii pentru concediile medicale), premiile, primele de vacanţă şi alte sume plătite din fondul de salarii conform actelor normative sau contractelor colective de muncă, sumele plătite din profitul net şi alte fonduri (inclusiv contravaloarea tichetelor de masă).
    Câştigul salarial nominal net se obţine prin scăderea din câştigul salarial nominal brut a: impozitului, contribuţiei salariaţilor pentru asigurările sociale de sănătate, contribuţiei individuale de asigurări sociale de stat şi a contribuţiei salariaţilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj.
    Câştigul salarial mediu lunar reprezintă raportul dintre sumele plătite salariaţilor de către agenţii economici în luna de referinţă, indiferent pentru ce perioadă se cuvin şi numărul mediu de salariaţi. Numărul mediu al salariaţilor reprezintă o medie aritmetică simplă calculată pe baza efectivelor zilnice ale salariaţilor din luna respectivă. Salariaţii care nu sunt angajaţi cu normă întreagă se includ în numărul mediu proporţional cu timpul de lucru prevăzut în contractul de muncă. În efectivul de salariaţi luat în calcul se includ numai persoanele care au fost plătite pentru luna respectivă. Nu se iau în considerare: salariaţii aflaţi în concediu fără plată, în grevă, detaşaţi la lucru în străinătate şi cei al căror contract de muncă/raport de serviciu a fost suspendat.
Indicele câştigului salarial nominal brut se calculează ca raport între câştigul salarial mediu nominal brut din luna curentă şi cel din luna de comparaţie, exprimat procentual.
    Indicele câştigului salarial nominal net se calculează ca raport între câştigul salarial mediu nominal net din luna curentă şi cel din luna de comparaţie, exprimat procentual.
    Indicele câştigului salarial real se calculează ca raport între indicele câştigului salarial nominal mediu net şi indicele general al preţurilor de consum al populaţiei, exprimat procentual.

    În perioada 1.I.-31.X.2010, resursele de energie primară au scăzut cu 0,1%, iar cele de energie electrică au crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, cu respectiv 3,4%.
    Principalele resurse de energie primară în perioada 1.I.-31.X.2010, au totalizat 28194,51 mii tone echivalent petrol2 (tep), în scădere cu 37,1 mii tep faţă de perioada 1.I.-31.X.2009.
    Producţia internă a însumat 19160,6 mii tep, în scădere cu 0,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar importul a fost de 9033,9 mii tep, în creştere cu 0,4%.
    În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 49289,7 milioane KWh, în creştere cu 1612,2 milioane KWh (+3,4%) faţă de perioada corespunzătoare a anului 2009. Creşterea resursei de energie electrică s-a datorat în principal creşterii producţiei, cu 1587,2 milioane kWh (+3,4%).
    Producţia din termocentrale a fost de 22440,5 milioane KWh în scădere cu 1736,2 milioane KWh (-7,2%).
    Producţia din hidrocentrale a fost de 16719,4 milioane KWh în creştere cu 3511,4 milioane kWh (+26,6%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 9540,9 milioane KWh în scădere cu 188,0 milioane kWh (-1,9%).
    Consumul final de energie electrică în această perioadă, a fost de 41838,3 milioane KWh, cu 4,4% mai mare faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut; iluminatul public a înregistrat o scădere cu 4,7%, iar consumul populaţiei a crescut cu 2,6%.
Exportul de energie electrică a scăzut cu 538,7 milioane KWh, respectiv cu 20,6%.

PRECIZĂRI METODOLOGICE

1. Sursa datelor pentru producţie o constituie Cercetarea statistică lunară privind indicatorii pe termen scurt în industrie (IND TS) şi Cercetarea statistică lunară privind producţia de energie electrică şi termică (IND E), în conformitate cu Regulamentul Consiliului European nr. 1165/1998, Regulamentul Consiliului şi Parlamentului European nr. 1158/2005 şi Regulamentul Comisiei Europene nr. 1503/2006 cu privire la statisticile pe termen scurt. Balanţa energiei electrice se întocmeşte pe baza datelor de producţie şi consum în economie, precum şi a celor furnizate de C.N. TRANSELECTRICA S.A. şi de societăţi comerciale distribuitoare de energie electrică privind consumul de energie electrică pentru iluminatul public, consumul populaţiei şi consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii.
2. Cercetarea statistică IND TS este de tip selectiv. Tipul de sondaj utilizat şi procedeul de extragere a eşantionului este cel al sondajului stratificat cu selecţie aleatoare simplă fără revenire în cadrul fiecărui strat, în care variabilele de stratificare sunt reprezentate de: activitatea economică şi clasa de mărime a întreprinderii în funcţie de numărul de salariaţi. Datorită necesităţilor privind comparabilitatea rezultatelor pe grupe de activităţi omogene cât şi la nivel de întreprindere de la o perioadă la alta, categoria operatorilor economici cu potenţial economic ridicat (50 de salariaţi şi peste), se cercetează exhaustiv. Baza de selecţie a eşantionului asigură o reprezentativitate calculată după cifra de afaceri de peste 99% din mulţimea totală a unităţilor active pentru activităţile de extracţie şi preparare a cărbunelui şi de extracţie a hidrocarburilor şi servicii anexe şi de peste 98% pentru activităţile de prelucrare a ţiţeiului, cocsificare a cărbunelui şi tratare a combustibililor nucleari şi de producţie a energiei electrice. Datele se colectează de la circa 150 operatori economici care realizează producţie de energie primară şi transformată. Eroarea maxim admisă a estimaţiilor este de ± 3%. Cercetarea statistică IND E este de tip exhaustiv.
3. Datele privind comerţul internaţional cu bunuri sunt obţinute astfel: pentru comerţul extracomunitar de la Autoritatea Naţională a Vămilor (A.N.V.), care realizează colectarea şi prelucrarea declaraţiilor vamale de export şi import; pentru cele referitoare la comerţul intracomunitar, prin intermediul declaraţiilor statistice Intrastat colectate de I.N.S. de la operatorii economici care au realizat schimburi intracomunitare (conform Legii Nr. 422/2007) şi pe baza declaraţiilor vamale aferente schimburilor comerciale intracomunitare furnizate de A.N.V.
4. Datele pentru perioada curentă sunt provizorii şi pot fi revizuite ulterior pe baza rectificărilor ce se efectuează retroactiv de către operatorii economici din eşantion.

Cuprins

1. 1 Principalele rezultate
2. 2 Suprafaţa cultivată cu vie pentru struguri de vin
3. 3 Suprafaţa cultivată cu vie pentru vinuri DOC, pe clase de randament
4. 4 Sortimentul viticol al României
5. 5 Precizări metodologice
   1. 5.1 1. Cadru general
   2. 5.2 2. Concepte şi definiţii

    

În anul 2009, Institutul Naţional de Statistică a realizat, pentru prima dată după 1989, o cercetare statistică de bază privind suprafeţele cultivate cu vie. Această cercetare statistică a fost realizată în conformitate cu cerinţele Eurostat (Regulamentul nr. 357/79 al Consiliului) de toate Statele Membre ale UE care cultivă cel puţin 500 ha cu viţă de vie.
    Cercetarea statistică a avut la bază un eşantion reprezentativ la nivel naţional şi pe regiuni de dezvoltare. Volumul eşantionului a fost de 50.000 exploataţii agricole.

Principalele rezultate

        - Suprafaţa cultivată cu vie, pe rod şi tânără (exclusiv suprafeţele viticole care nu au fost utilizate în anul 2009 şi suprafeţele cultivate cu vii în grădinile familiale) a fost de 180262 hectare.
        - Numărul de exploataţii agricole care au utilizat suprafeţe cultivate cu vie a fost de 894,0 mii.

Regiuni de dezvoltare	Suprafaţa cultivată cu vie -ha-	-%-
TOTAL	180.262	100,00
Nord - Est	29.211	16,20
Sud - Est	75.419	41,80
Sud - Muntenia	27.726	15,40
Sud - Vest - Oltenia	32.323	17,90
Vest	3.057	1,70
Nord - Vest	6.719	3,70
Centru	5.364	3,00
Bucureşti - Ilfov	443	0,30

Suprafaţa cultivată cu vie pentru struguri de vin

    În anul 2009, cea mai mare suprafaţă cultivată cu vie pentru struguri de vin s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare Sud – Est (40,0% din suprafaţa totală cultivată cu struguri de vin) urmată de regiunea Sud – Vest Oltenia (18,8%).
    În ţara noastră suprafeţele viticole destinate producţiei de vinuri de calitate cu denumire de origine controlată (DOC), reprezintă 15,1% din suprafaţa totală cu vie pentru struguri de vin.
    Suprafaţa cultivată cu vie pentru producerea vinurilor din categoria „alte vinuri” (vinuri cu indicaţie geografică, vinuri de masă şi vinuri din struguri hibrizi) reprezintă 84,9% din suprafaţa totală cultivată cu vie pentru struguri de vin. În regiunea de dezvoltare Sud – Est s-a înregistrat cea mai mare suprafaţă cultivată cu vie pentru vinuri DOC (44,5%), urmată de regiunile Nord – Est (18,9%), Sud – Muntenia (11,0%), Centru (11,0%), Sud – Vest Oltenia (9,3%), Vest (5,1%) şi Nord – Vest (0,2%). În anul 2009, cele mai mari suprafeţe cultivate cu vie, pentru alte vinuri, s-au înregistrat în regiunile: Sud – Est (39,2%) şi Sud – Vest Oltenia (20,5%).
    Cea mai mare suprafaţă cultivată cu struguri de masă s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare Sud – Est (79,3%), celelalte regiuni însumând 20,7%. În anul 2009, distribuţia suprafeţei cultivate cu material săditor viticol pe regiuni a fost: Nord – Est (65,9%), Sud – Vest Oltenia (21,1%), Sud – Est (8,3%), Sud – Muntenia (2,4%), Centru (1,4%), Vest (0,9%).

Suprafaţa cultivată cu vie pentru vinuri DOC, pe clase de randament

    73,9% din suprafaţa totală cultivată cu vie pentru vinuri DOC pe rod, este cuprinsă în clasa de randament potenţial 30 - 70 hl/ha, urmată de suprafeţele cuprinse în clasele de randament: 70 - 110 hl/ha (16,5%), sub 30hl/ ha, (9,3%) şi peste 110 hl/ha (0,3%).
Suprafaţa cultivată cu vie pentru alte vinuri, pe clase de randament
Ponderea cea mai mare (58,7%) o deţin suprafeţele cuprinse în clasa de randament sub 40 hl/ha, urmată de suprafeţele cuprinse în clasele de randament: 40 -70 hl/ha (34,5%), 70 – 110 hl/ha (5,9%), 130 hl/ha şi peste (0,6%), 100 – 130 hl/ha (0,3%).

Sortimentul viticol al României

    În România se cultivă cu preponderenţă soiuri de viţă de vie pentru vinuri albe. Suprafaţa cultivată cu aceste soiuri a fost de 143157 ha, în anul 2009, reprezentând 84,1% din suprafaţa cultivată cu vie pentru struguri de vin. Suprafaţa cultivată cu soiuri de viţă de vie pentru vinuri roşii a fost de 27135 ha (15,9%). Soiurile de struguri pentru vinuri albe se cultivă preponderent în regiunile de dezvoltare: Sud – Est (37,4%), Nord – Est (18,8%), Sud – Vest Oltenia (18,4%) şi Sud – Muntenia (16,1%). Cele mai raspândite soiuri de viţă de vie pentru soiuri albe în ţara noastră sunt: Fetească albă, Fetească regală, Riesling, Aligote, Sauvignon, Muscat, Pinot gris, Chardonnay, Tămâioasă românească, Grasă de Cotnari, Frâncuşă, Galbenă de Odobeşti.
    Suprafaţa cultivată cu soiurile Fetească albă şi Fetească regală reprezintă 18,0% din suprafaţa totală a ţării cultivată cu soiuri de viţă de vie pentru vinuri albe.
În regiunea de dezvoltare Sud – Est s-a înregistrat cea mai mare suprafaţă cultivată cu vie pentru soiuri de struguri din care se obţin vinuri roşii (53,6%), urmată de regiunile Sud – Vest Oltenia (20,5%) şi Sud – Muntenia (15,1%). Principalele soiuri de struguri pentru vinuri roşii, cultivate în România sunt: Merlot, Cabernet Sauvignon, Băbească neagră, Roşioară, Fetească neagră, Pinot noir, Burgund mare, Traminer roz, Busuioacă de Bohotin. Cel mai răspândit soi de struguri pentru vinuri roşii este Merlot. Suprafaţa cultivată cu acest soi, în anul 2009, a fost de 10988 ha şi a reprezentat 40,5% din suprafaţa totală cultivată cu vie pentru soiuri de struguri din care se obţin vinuri roşii.

Precizări metodologice

1. Cadru general

    Principalele variabile cercetate au fost: suprafaţa agricolă utilizată, suprafaţa totală cultivată cu vie, suprafaţa viticolă cultivată cu soiuri de struguri pentru vin, suprafaţa cultivată cu vie pentru struguri din care se produc vinuri de calitate cu denumire de origine controlată (DOC), suprafată cultivată cu vie pentru struguri din care se produc alte vinuri (vinuri cu indicaţie geografică, vinuri de masă, vinuri din struguri hibrizi), suprafaţa viticolă cultivată cu soiuri de struguri de masă, suprafaţa viticolă cultivată cu material săditor. Pentru suprafeţele viticole cu soiuri de struguri pentru vin s-au înregistrat următoarele caracteristici: soiuri de viţă de vie, vârsta plantaţiei şi randamentul potenţial.

2. Concepte şi definiţii

    Suprafaţa cultivată cu viţă de vie (SCV) Suprafaţa cultivată cu viţă de vie pe rod sau tânără, pentru struguri de vin, la care se adaugă: suprafaţa cultivată cu vie pentru struguri de masă şi suprafaţa cultivată cu material săditor.
    Suprafeţele cultivate cu vie pe rod Suprafeţele cultivate cu viţă de vie, cu o vechime mai mare de 3 ani de la plantare, de la care se obţine producţie de struguri.
Suprafeţele cultivate cu vie tânără Suprafeţele cultivate cu viţă de vie, cu o vechime de până la 3 ani de la plantare, de la care nu se obţine producţie de struguri.
Suprafaţa agricolă utilizată (SAU) Suprafeţele arabile, păşuni şi fâneţe permanente, suprafeţele destinate culturilor permanente şi grădinilor familiale.
    Vinuri cu denumire de origine controlată (DOC) Vinuri de calitate, produse într-o anumită podgorie, centru viticol sau localitate, cu caracteristici de calitate datorate exclusiv factorilor naturali şi umani din acel teritoriu. Denumirea de origine controlată reprezintă numele geografic al podgoriei, centrului viticol sau al localităţii, care identifică originea vinurilor provenite din acel teritoriu delimitat.
    Indicaţie geografică (IG) Prin indicaţie geografică se înţelege numele unei localităţi sau regiuni geografice care identifică provenienţa vinurilor din acel teritoriu, în cazul în care, calitatea sau o altă caracteristică specifică poate fi atribuită în mod esenţial acelui teritoriu, mediului natural
şi/sau factorilor umani.
    Alte vinuri Această categorie cuprinde vinurile cu indicaţie geografică, vinurile de masă şi vinurile obţinute din struguri hibrizi.
    Vinuri de masă Vinuri provenite din soiuri de struguri nobili de la care potenţial se obţin producţii mari.
    Vinuri din struguri hibrizi Vinuri provenite din soiuri de struguri hibrizi interspecifici şi soiuri hibrizi producători direcţi de la care se pot obţine producţii mari.
    Randamentul potenţial Producţia medie de vin care s-ar putea obţine în condiţii normale de climă, ţinând cont de soi, de densitatea şi vârsta plantaţiei.
    Pepinierele viticole Suprafeţele utilizate pentru producerea materialului de înmulţire a viţei de vie, adică a materialului săditor viticol (mustăcit).
    Plantaţiile mamă Terenurile ocupate cu plantaţii pentru producerea butaşilor portaltoi şi a coardelor altoi.
    Vârsta plantaţiei Durata de timp calculată de la înfiinţarea plantaţiei.

    În numărul S231 din data de 27.11.2010 al Jurnalului Oficial al Uniunii Europene au fost publicate sub numerele 352882 şi 352901, două anunţuri de atribuire a contractelor, de servicii de supervizare de peste 3,4 milioane de lei fără TVA:
    ”Servicii pentru supervizarea contractelor de lucrări finanţate din Programul Phare 2005 CES – componenta proiecte mari de infrastructură regională” în valoare totală de 1.450.420,00 de lei, fără TVA în favoarea singurului ofertant Eptisa Romania SRL şi
    ”Servicii pentru supervizarea contractelor de lucrari finantate din Programul Phare 2006 CES – componenta proiecte mari de infrastructura regionala” în valoare totală de peste 1.953.684,00 de lei, fără TVA în favoarea singurului ofertant - INOCSA Ingenieria SL Spania filiala Romania SRL.
    Intresant este ca proprietarii celor două societăţi sunt alte firme cu sediul în Spania.