Bucureşti, 19 ianuarie 2011, Ion Nelu Botiş: Bună seara. Astăzi pot să spun că după câteva luni de muncă la Ministerul Muncii, începând cu luna ianuarie intră în vigoare câteva legi esenţiale pentru societatea românească. Este o relaţionare pe care astăzi pot să o constat între ceea ce înseamnă familia, protejarea familiei, educaţia şi relaţiile de muncă. Tot ceea ce astăzi s-a aprobat în Şedinţa de Guvern face trimitere spre aceste legături. Prin abordarea dinamică pe care Ministerul Muncii o are asupra familiei, astăzi am reuşit să venim cu norme de aplicare a legilor aprobate în Parlament, în anul 2010, în ceea ce priveşte, în primul rând, alocaţia familială, venitul minim garantat, indemnizaţia pentru creşterea copilului. Mă refer aici la Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 şi combaterea violenţei în familie. Aş vrea să subliniez faptul că am pornit de la o evaluare extrem de complexă a familiei, pe baza celor două principii: pe starea de venituri şi de mijloace. Încă de la începutul mandatului am declarat că prioritatea mea ca ministru al Muncii va fi sprijinirea inserţiei pe piaţa muncii, a celor care se află în situaţii de excluziune socială. Aceste legi duc astăzi exact pe această idee, de a sprijini inserţia pe piaţa muncii a celor care au nevoie de sprijin şi de a stimula întoarcerea la locul de muncă sau pe un loc de muncă.
    Aş dori să prezint câteva aspecte extrem de pozitive legate de alocaţia familială. Am susţinut întotdeauna şi voi susţine mereu că esenţa într-o societate este legată în mod clar de educaţie. Pentru a avea cetăţeni respectabili, într-o societate este important să ai, în primul rând, elevi care participă la actul educaţional şi pornind de la acest considerent, astăzi, prin elaborarea şi aprobarea în şedinţă de guvern a normelor metodologice privind alocaţia familială, am propus şi s-a aprobat stimularea participării copiilor la actul educativ. Aş menţiona aici faptul că am prevăzut în mod foarte clar că orice venit de susţinere a familiei va fi corelat cu participarea copiilor la şcoală. În acest sens, vreau să amintesc faptul că avem prevederi foarte clare legate de modul de participare al elevilor şi de gradul de participare la actul educaţional. Am mers cu măsuri, cred, extrem de corecte, astfel încât să stimulăm interesul familiei pentru a-şi trimite copiii la şcoală.
    Am propus ca în cazul în care există notă la purtare sub 8 /.../ alocaţia să fie sistată până la sfârşitul anului. Deci susţinem, la modul cel mai corect, familia care îşi trimite copiii la şcoală. Susţinem faptul că societatea poate susţine o familie care are tot interesul în a-şi trimite copiii la şcoală. În consecinţă, societatea devine, în final, beneficiară a unui copil sau adult educat şi a unui cetăţean onest şi corect faţă de societate. Este lucru pe care l-aş sublinia aici, deoarece este o schimbare fundamentală în ceea ce priveşte abordarea unui sprijin social, prin ceea ce am propus. Am iniţiat această lege, exact pe ideea de a transmite un mesaj foarte clar tuturor familiilor că lucrul cel mai important pentru noi ca societate este să fim beneficiarii unor cetăţeni educaţi. În acest context, mesajul meu este foarte clar: trimiteţi copiii la şcoală! Şi în acest caz vom aloca bani pentru familiile aflate în situaţie de excluziune socială.
    De asemenea, un lucru pe care vreau să îl remarc şi este la fel de important, este legat de venitul minim garantat. Abordarea pe care am propus-o duce la elementul principal pe care l-am relatat de fiecare dată ca ministru al Muncii – ne interesează cum abordăm relaţia dintre sprijinul social şi muncă. În acest caz, fac menţiunea că banii se vor acorda acelor persoane care muncesc şi se va acorda în măsura în care comunitatea se implică în a se dezvolta prin sprijinul, prin munca acelor persoane care primesc venitul minim garantat.
    În acest context, toate primăriile sunt obligate să gândească un plan de dezvoltare a comunităţii, plan pe baza căruia se vor întocmi situaţii lunare privind lucrările efectuate de cei care primesc venit minim garantat şi aceste situaţii lunare se depun la Agenţiile judeţene de prestaţii sociale. Doar în baza acestor situaţii de lucrări se pot face decontările pentru venitul minim garantat. În acest fel suntem conştienţi că vom stimula dezvoltarea acelor comunităţi care au interesul în a plăti ajutoare sociale doar celor care participă la muncă. Celor care sunt sănătoşi, care au capacitatea de a munci, care au capacitatea de a căuta un loc de muncă dar atâta vreme cât nu găsesc acel loc de muncă ei pot beneficia de ajutor social dar cu o muncă prestată în comunitatea din care provin.
    Un lucru fundamental pe care l-am introdus în lege este legat de faptul că aceşti oameni beneficiază în fiecare lună de măsurile active acordate de Agenţiile pentru ocuparea Forţei de Muncă din ţară. Dacă până în 2010 aceste persoane trebuiau să se prezinte, odată la trei luni, pentru a beneficia de aceste măsuri active, începând cu luna ianuarie 2011 aceste persoane beneficiază de tot pachetul de măsuri active pe care îl presupune participarea la ceea ce înseamnă Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă din fiecare judeţ. În consecinţă, am legat trei lucruri esenţiale şi avem şi o altă abordare pe care eu o consider corectă aceea că am legat familia de educaţie şi de muncă. Prin normele aprobate astăzi, cred că vom stimula un alt tip de abordare a ajutorului social. Vom acorda ajutoare sociale celor care sunt în situaţii de excluziune socială dar au şi capacitatea de a munci şi au, mai ales, un serviciu extrem de important din partea societăţii, faptul că beneficiază de măsuri active de ocupare, de găsirea unui loc de muncă, de formare profesională şi de creşterea mobilităţii profesionale. Cei care sunt în această situaţie vor beneficia de cursuri de formare profesională şi, în acelaşi timp, prin aceste cursuri vor beneficia de mobilitate profesională, fapt ce le va permite să-şi găsească mai uşor un loc de muncă.
    Un alt capitol pe care vreau să îl dezvolt este cel legat de indemnizaţia pentru creşterea copilului. Vreau să transmit un lucru foarte clar deoarece am văzut foarte multe dezbateri în mass-media legate de modificările pe care le-a adus Ordonanţa de Urgenţă nr. 111/2010. Dacă până astăzi, pe Ordonanţă de Urgenţă nr. 148 nu au fost acordate unele garanţii privind locul de muncă şi un stimulent de 600 de lei pentru al doilea copil, această Ordonanţă de Urgenţă (n.n. OUG nr. 111/2010) face acest lucru. Am rămas stupefiat să constat că foarte mulţi „comunicatori” au transmis lucruri absolut neadevărate. Nu se regăsesc în lege lucrurile pe care le-au transmis către mass-media.
    Această ordonanţă propune o abordare de tip activ pentru acele mămici care doresc să se întoarcă la locul de muncă. Şi aş dori să vă dau două elemente extrem de importante: în primul rând, faptul că acordăm un stimulent de 500 de lei, şi acesta este un element activ, mămicilor care se întorc la locul de muncă, în cazul în care au optat pentru prima opţiune, cea cu un an de zile; al doilea lucru, la fel de important tot pentru acest segment este acela că garantăm, cu situaţiile de excepţie, cu încă şase luni cel puţin locul de muncă. Însă, nu este obligatoriu ca după doi ani de concediu de îngrijire a copilului, părintele să fie concediat. Dar nimeni nu a sesizat că până acum Ordonanţa nr.148 nu oferea sau nu a oferit această garanţie, în schimb noi am venit şi am oferit această garanţie prin lege. În plus, şi pentru copilul cu handicap, pentru mămicile care rămân trei ani în concediu, există asemenea prevedere.
    Aş mai menţiona un lucru pozitiv, deşi pe legea veche nu s-a acordat până acum acel stimulent de 600 de lei pentru al doilea copil, noi am venit şi am spus că începând cu data de 1 ianuarie 2011, odată cu intrarea în vigoare a legii, al doilea copil născut după această dată, pentru că legea prevede acţiuni pentru viitor sau produce efecte pentru viitor, are acel stimulent pentru al doilea copil, mama primeşte acel stimulent de 600 de lei pe această perioadă suprapusă până intră al doilea copil în plată sau până când intră indemnizaţia de creştere pentru al doilea copil. Nu am luat absolut nimic, ba din contră am venit cu ceva în plus pe aceste legi, am oferit o garanţie şi am căutat soluţii astfel încât să stimulăm acele persoane care doresc să se întoarcă la locul de muncă. Şi a fost definiţia pe care eu am pus-o în practică, din prima zi a mandatului meu. Orice modalitate de stimulare privind întoarcerea la locul de muncă va fi susţinută de ministrul Muncii, orice modalitate, în cadrul legal, bineînţeles. Şi va fi dacă doriţi pilonul meu principal atâta timp cât voi fi ministru al Muncii, voi stimula întoarcerea pe un loc de muncă, voi stimula munca şi voi stimula întotdeauna acele persoane care doresc să aibă un loc de muncă. De asemenea, există această componentă de protecţie socială pentru persoanele care într-adevăr din motive de multe ori obiective nu pot să muncească. Vom veni în următoarea perioadă cu un pachet pentru persoanele cu dizabilităţi. Un alt lucru pe care l-am abordat astăzi, o altă problemă pe care am abordat-o astăzi în şedinţa de Guvern a fost legată de combaterea violenţei în familie şi de protecţia copilului. Aş dori să spun că am creat un cadru unitar de abordare a problemelor familiei, în special a violenţei în familie şi abordării cazuisticii copilului într-o familie. Este, cred că lucrul cel mai important faptul că la nivelul ţării, la nivel naţional, se acţionează sau se va acţiona după aceleaşi proceduri de lucru. Ce va fi rău într-un judeţ din sudul României, va fi la fel şi în nordul României, în domeniul acesta. Vor şti aceste echipe multidisciplinare şi interinstituţionale să reacţioneze la ceea ce se întâmplă în cazul violenţei în familie. Şi astăzi am abordat şi am aprobat şi acest cadru. Sunt lucruri importante, poate nu la fel de importante ca cele pe care le prezintă sindicatele, dar în esenţă vreau să le transmit şi lor cu această ocazie că ei sunt datori să protejeze anumite interese, eu sunt dator să protejez interesul României ca membru al Guvernului şi ca ministru al României şi asta voi face în continuare, dincolo de orice dezbateri mai puţin sau mai puţin sterile pe aceste teme. Vă mulţumesc, trei întrebări.
    Reporter: Sindicatele şi patronatele v-au cerut demisia, vă veţi da demisia ?
    Ioan Nelu Botiş: Dacă demisia mea va rezolva în totalitate problema Codului Muncii şi a legilor privind dialogul social, înseamnă că are o utilitate. Repet, dacă această demisie ajută sau va ajuta în vreun fel la rezolvarea acestei problemă, această demisie are utilitate, în caz contrar nu.
    Reporter: Aţi fost exclus din aceste negocieri dintre patronate, sindicate şi Guvern pe tema Codului Muncii. Sunteţi de acord cu această soluţie găsită?
    Ioan Botiş: Nu aş fi de acord cu formularea dumneavoastră. Un ministru al Guvernului României a fost consultat de domnul prim-ministru pe această temă - şi în acest caz este vorba de ministrul Muncii. Am convenit, la întâlnirea mediată de domnul prim-ministru, ca sindicatele şi patronatele să prezinte până vineri o variantă de lucru, pentru că, la întâlnirea de la Ministerul Muncii, nu aveam o variantă proprie a sindicatelor şi a patronatelor pe cele şase legi, şi vorbim de cinci legi, de Legea dialogului social sau de acest pachet pe Codul dialogului social şi de Codul Muncii. În aceste condiţii, s-a discutat pe ceea ce am prezentat noi, ca minister al Muncii. În consecinţă, dumnealor au dorit să prezinte o variantă de lucru pe Codul Muncii şi pe Codul de dialog social. Convenţia a fost ca până vineri, respectându-se termenul de 21 ianuarie 2011, să se prezinte aceste legi în varianta propusă de sindicate şi eu îmi voi susţine varianta pe care am propus-o sindicatelor. În măsura în care în Guvern se va decide că sunt lucruri care trebuie preluate şi prezentate - pentru că va fi o primă lectură, cu siguranţă - în varianta propusă de minister, cu siguranţă aceste lucruri bune vor fi preluate. Vreau să fac o menţiune şi aici vreau să fie lucrurile foarte clare. Nici un om nu cred că poate susţine mai bine interesele muncitorimii române decât o pot face eu, pentru că provin dintr-o familie de muncitori. Nici un fel de Agamiţă Dandanache nu va reuşi niciodată să lămurească mult mai bine decât mine, ca ministru al Muncii. Sunt, în primul rând, un susţinător al dialogului - şi am spus acest lucru de la început, că sunt ministrul cel mai deschis la dialog – şi, în al doilea rând, sunt un susţinător al intereselor muncitorilor, pentru că interesul meu cel mai important astăzi este interesul naţional. Am spus clar, pieţele muncii se modifică, au o anumită dinamică atât în România, cât şi pe plan internaţional şi trebuie să prindem valul, în caz contrar vom avea probleme foarte serioase pe piaţa muncii. Şi este datoria mea să spun acest lucru. Aceşti oameni sunt în sindicate, sunt lideri de sindicat de peste 20 de ani. De ce nu au schimbat până acum lucrurile acolo? Spun tot timpul: „schimbaţi clasa politică, schimbaţi-o!”. Ei s-au schimbat?
    Reporter: O întrebare legată de indemnizaţia pentru creşterea copilului. În normele de aplicare postate pe site-ul Ministerului Muncii se prevedea că o mămică, dacă naşte după 1 ianuarie şi mai are acasă un copil de până în doi ani, nu mai beneficiază de aceea majorare a indemnizaţiei de 600 de lei. Înţeleg că această prevedere nu se mai regăseşte în documentul aprobat astăzi de Executiv?
    Ioan Botiş: Corect. Şi am să spun de ce. Primul drept s-a stabilit pe OUG 148 şi acel drept curge în continuare. Deci, un drept stabilit la 31 decembrie 2010 curge până în 31 decembrie 2012. În consecinţă, nu poţi să suprapui două drepturi care curg din două legi diferite. Deci, este un drept care curge dintr-o lege anterioară şi ar fi fost vorba de al doilea drept care curgea dintr-o lege nouă. În consecinţă, consider că, atâta vreme cât ai un drept care decurge din prima lege, poate mult mai favorabilă, e bine şi e foarte clar spus şi în normele metodologice, e bine să mergem pe această variantă. Intenţia noastră, a Guvernului, a fost foarte clară: stimulăm pentru viitor creşterea natalităţii şi stimulăm participarea pe piaţa forţei de muncă a mămicilor care doresc să facă lucru. O stimulăm foarte clar. Vă mulţumesc. O seară bună tuturor.

   

Emil Boc: Dragi colegi, înainte de a intra propriu-zis în ordinea de zi a şedinţei de guvern de astăzi, vreau să insist asupra unui aspect extrem de important care ţine de ieşirea din recesiune a României şi de dezvoltarea economică în anul 2011. Am spus că avem la îndemână cel puţin patru motoare de creştere economică: banii din bugetul de stat pentru investiţii, investiţiile din fondurile europene, investiţiile din Programul naţional de dezvoltare a infrastructurii şi investiţiile din cadrul parteneriatului public-privat.
    În privinţa investiţiilor bugetare, avem o creştere de la 33 la 35 miliarde de RON, bani pentru investiţii. De asemenea, sunt în implementare peste 10 miliarde de euro pe programele operaţionale, bani europeni pentru modernizarea şi dezvoltarea ţării. Depinde de capacitatea Guvernului şi a autorităţilor locale ca aceşti bani să fie utilizaţi transparent, cu eficienţă şi  să se regăsească şi în creşterea economică a ţării din anul 2011.
    La nivel guvernamental, având în vedere faptul că din cei 35 miliarde de RON, bani pentru investiţii, practic, 24,5 miliarde de RON sunt cheltuiţi de la nivel naţional - ministere şi regii ale statului de nivel naţional -, iar 10,5 miliarde de RON sunt la nivel local, înseamnă că la nivel guvernamental trebuie să fie principala preocupare ca aceste resurse financiare să fie utilizate în interesul ţării şi pentru a putea oferi o şansă mai bună de creştere economică. Din acest punct de vedere, am decis să stabilim obiective lunare şi trimestriale cu privire la cheltuirea banilor pentru investiţii. Nerealizarea programului de investiţii atrage răspunderea politică a ministrului. Acest lucru înseamnă că la elaborarea bugetului - în urma acordului pe care îl avem cu Comisia Europeană, FMI şi Banca Mondială - am convenit ca cea mai mare parte a banilor pentru investiţii să fie alocaţi în primele două trimestre. În acest sens, noi am făcut o partajare pe fiecare trimestru - pe trimestrul I şi trimestrul II - a banilor pentru investiţii, iar la nivel guvernamental vom verifica în fiecare lună îndeplinirea obiectivului de cheltuire a banilor publici pentru investiţii. La sfârşitul celor şase luni vom trage linie şi vom aduna obiectivele pe care ni le-am propus prin legea bugetului versus realizările fiecărui ministru în parte.
    Astăzi, voi începe această analiză cu primele trei ministere care au cele mai multe resurse de la bugetul de stat, respectiv, Transporturi, Dezvoltare Regională şi Mediu, urmând ca în şedinţa de săptămâna viitoare să stabilim ţintele lunare, respectiv, trimestriale, pentru celelalte ministere, iar odată cu adoptarea bugetelor pentru companiile de stat, să stabilim şi acolo aceste ţinte lunare şi trimestriale. Pentru că de preocuparea fiecăruia dintre dvs. depinde ieşirea României din recesiune, şansa de a avea mai multe locuri de muncă în această ţară şi de a putea merge pe creştere economică.
    Am făcut eforturi de a restructura statul, iar esenţa reformei statului a fost aceea de a duce mai mulţi bani spre investiţii. Şi sunt mai multe resurse financiare pentru investiţii, v-am dat exemplu: de la 33 la 35 miliarde de RON, ca o consecinţă a faptului că am restructurat cheltuielile publice, orientându-le, aşa cum este normal, pentru locuri de muncă, pentru modernizarea ţării, pentru dezvoltarea infrastructurii. Acum, aceste eforturi trebuie să se regăsească şi în modernizarea României, dar depinde de modul în care fiecare dintre miniştri şi ceilalţi din subordine se vor implica.
    Avem şi componentă locală de 5 miliarde de lei care va completa investiţia de la nivel naţional. Sunt convins că împreună cu autorităţile locale putem să realizăm acest obiectiv de modernizare şi de a atragere a resurselor publice şi europene în infrastructura din România.
    Acestea fiind spuse, reamintesc faptul că în fiecare lună vom face evaluarea cheltuielilor cu investiţiile în baza ţintelor stabilite şi a programului de realizare lucrări stabilit în cadrul Guvernului. Dvs. aţi primit ţintele trimestriale, le vom defalca şi pe lună, pentru a urmări realizarea acestora, iar la sfârşitul celor 6 luni vom face evaluarea politică a activităţii fiecărui membru al Guvernului cu privire la realizarea programului de investiţii.
    Vă propun să trecem la ordinea de zi şi invit Ministerul Finanţelor să ne prezinte proiectul de hotărâre privind continuarea Programului Prima Casă.
D-le Gherghina, aveţi cuvântul.
    Gheorghe Gherghina: Prin acest proiect de hotărâre vă propunem să fiţi de acord cu stabilirea plafonului pentru anul 2011 – noi propunem ca acest plafon să fie echivalentul a de 200 milioane euro – şi, de asemenea, prin acest proiect de hotărâre mai propunem uşoare modificări ale Hotărârii 717, în sensul că am dori  să eliminăm acea obligaţie pentru cei care se asociază în vederea construirii unei locuinţe de a fi cel puţin 7, să rămână cel puţin doi asociaţi, în sensul că cel puţin unul să fie proprietar, deci să nu mai avem această restricţie.
    De asemenea, mai sunt uşoare corecţii pe care noi le propunem pentru a ne ajuta atât în urmărirea programului, cât şi în derularea acestuia. Aceste modificări care au fost propuse au în vedere ce se întâmplă în cazul în care clădirea este asigurată şi asigurarea trebuie să despăgubească până la 10000 de euro, atât poate să primească cel care a făcut asigurarea, deci proprietarul. De asemenea, dacă soţii se despart ce se întâmplă în această situaţie, deci am reglementat câteva situaţii de nunaţă care au apărut în practică ca să fie lucrurile foarte clare. Deci avem toate avizele şi vă propunem să fiţi de acord cu aprobarea acestui proiect de hotărâre.
    Emil Boc: Vă rog, Ministerul Justiţiei dacă aveţi observaţii?
    Alina Bica: Nu avem observaţii la acest proiect de lege.
    Emil Boc: Dar este avizat de Ministerul Justiţiei? Este avizat. Alte observaţii de la alte ministere dacă sunt? Mulţumesc. Am aprobat proiectul de hotărâre privind continuarea Programului Prima Casă. În esenţă, această hotărâre reglementează următoarele lucruri: consacră pentru anul 2011 un plafon de 200 milioane de euro pentru continuarea Programului Prima Casă exact în formele şi în conţinutul programului de anul trecut; în al doilea rând, se modifică prevederea ce vizează locuinţele care se construiesc de la zero: nu va mai fi nevoie să fie minim 7 asociaţi pentru a începe o construcţie de la zero sau un ansamblu de locuinţe de la zero, ci minim doi asociaţi. Pe această cale încurajăm în continuare construcţia locuinţelor de la zero, coborând pragul de la şapte la doi a numărului de asociaţi care pot începe un asemenea demers locativ. În rest, se păstrează exact aceleşi nivel al garanţiei de stat, respectiv 75 de mii de euro în cazul în care se construieşte o locuinţă de la zero, 70 de mii de euro în cazul în care se achiziţionează o locuinţă nouă şi 60 de mii de euro în cazul în care se achiziţionează o locuinţă veche. Cu alte cuvinte, plafoanele de anul trecut se respectă şi se continuă programul.
    La finalul primelor şase luni vom face evaluarea acestui program şi, dacă va fi nevoie de completări suplimentare, vom decide în luna iulie. Până atunci programul merge mai departe în această formă. Hotărârea privind continuarea Programului Prima Casă s-a aprobat.
    O să avem pe ordinea de zi proiectul de hotărâre care vizează normele metodologice la alocaţia pentru susţinerea familiei. Rog Ministerul Muncii şi Ministerul Educaţiei să se pună de acord cu privire la prezenţa copilului la şcoală şi condiţionarea alocaţiei pentru susţinerea familiei, alocaţie diferită de alocaţia universală pentru copii. Deci nu e vorba de alocaţia universală pentru copii, ci de alocaţia pentru susţinerea familiei, care se va diminua dacă vor exista absenţe nemotivate ale copiilor de la şcoală, ca o modalitate de a întări actul educaţional, dar şi responsabilitatea părinţilor în privinţa utilizării banilor publici, prin această formă de sprijin pe care statul o pune la dispoziţie, respectiv alocaţia pentru susţinerea familiei, ce rezultă din comprimarea, în fapt, a alocaţiilor anterioare care s-au plătit până în anul 2010.